"...Cufundat in intuneric, lang-o cruce marmurita,
Intr-o umbra neagra, deasa, ca un demon EL vegheaza,
[...]Si barbia lui apasa al pietrei umar rece
[...]Bland o raza mai arunca ce peste-a lui fata trece
EA un inger ce se roaga-EL un demon ce viseaza,
EA o inima de aur-EL un suflet apostat..."
M.Eminescu-"Inger si demon"
Din punct de vedere al sentimentelor expirmate de eul liric acest fragment aprofundeaza si contureaza o sumedenie de feeling`uri, sentimente, ganduri si idei atat de aparte doar prin faptul ca geniul eminescian a avut 2 mari teme: dragostea si natura.Practic acestea sunt si cele mai importante lucruri din viata unui muritor.Aprofundand intelesurile ascunse ale metaforelor si celorlalte procedee de expresivitate observam cum poetul incearca sa se transpuna in pielea "demonului" lasand rolul, dulce,feminin, iubitei sale "ea un inger".frangemtul ales este prezentat complet in antiteza, figura de stil predominanta care se evidentiaza inca din titlu.
Dar deja astea`s chestii de scoala si nu vreau sa va plictisesc ca si asa mai e un pic si incepe.Vroiam sa continui subiectul meu preferat care predomina pe blog "dragostea".Daca reusiti sa`l intelegeti complet pe Eminescu(in afara de nebunia lui) puteti spune ca ati trecut prin "iubiri de tot felu" si ca se poate spune"am coae experientza!".Stiu ca era seara si eram prin parc...cred si la un moment dat ma despart de restu inconstient, involuntar si incep sa privesc, parca atunci deschideam ochii prima oara.Pe bancile aliniate de langa felinarele palide sau stricate se regaseau alocuri 2 indragostiti ce se saruta...Imaginea`i atat de frumoasa si tot odata atat de trista incat o lacrima poate sa-ti scape...O sa inchei momentan aici..ca nu mai pot sa leg o fraza:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu