uneori lucrurile ti se aduc pe tava, dupa ce tu tanjisei enorm ca sa le ai.ti`e frica sa nu gresesti, sa nu accepti ce ti se propune chiar daca poate fi temelia unui nou paradis.paradisul se va destrama, chiar daca acea persoana iti spune ca nu te minte, ca NU mai vrea sa te raneasca, ca veti deveni un singur suflet.ocazia e unica, doza de risc e mare...sunt momente in care fiecare amintire te secatuieste si rabufnesti in plans din senin parca(pt ceilalti), cand tu ai sufletul, de fapt, plin de amaraciune, venin, suspine.
uneori tentatia revine, intrii in joc, il lasi sa se joace, iar pentru ca esti pizda il faci sa si doreasca macar sa te atinga , ii dai satisfactia asta greu, il faci sa tremure, sa vorbeasca apasat printre dinti, pentru ca VREA.si eu am vrut...
uneori mi se pare ca nu deschizi ochii suficient incat sa vezi ca in jurul tau sunt prea putini de fapt, tu ii vezi pe toti, nu doar pe cei care conteaza de fapt, cu toate ca in unele momente de luciditate a mintii tale bolnave simti ca ar trebui sa faci cum iti doresti tu, fara sa iti pese de consecinte, de ce va spune lumea, de cum te vor privi, daca te vor uita...
asa ca ai grija ce faci, ce`ti doresti, ca poate se indeplineste...
mai sti cate mi`ai spus la ureche,straduindu`te sa nu te auda cei din jur?mai sti cat de ferricit erai cand stateam numai noi2, dupa mult timp in care trebuia uneori sa ne intelegem doar din priviri.ai uitat ca ziceai ca ma vrei? ce sa cred?ca iar m-ai mintit?nu pot sa cred nimic, inima nu`mi permite sa fac nici un pas impotriva ta, sunt blocata, claustrofoba in viata ta:)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu