sâmbătă, 31 iulie 2010

the game ~1

dupa tiparul vechi, am recunoscut o regula prin care eu totdeauna las de la mine, pana explodez.eeexact;)stiti multe cazuri de genu.dar, tinand cont ca eu nu`s inferioara cu nimic, o sa fac tot posibilul sa mi schimb atitudinea, ca ass nu merge:).
s-a mai terminat un capitol din viata mea.si asta ma face sa ma simt ciudat, poate chiar oribil.adica ma simt vinovata.nu mi dau seama exact de ce:-?.hmm...nici nu o sa`mi exasperez neuronii cu tot felu` de intrebari.asa a fost sa fie.

dar cartile au fost impartite deja, iar careu` de asi e la mine.asa ca nu te gandi ca poti sa faci mai multe mutari decat la sah, improbabil.oricum se deschid usi noi, prin care pot sa ma strecor sa ter fac knockout, dar asta nu m-ar face deloc sa ma simt mai bine, decat poate pentru cateva secunde, fugitiv, pentru ca in mintea mea lucrurile se petrec al dracu` de repede, dar in viata de zi cu zi timpu` curge greu.a mai ramas un singur lucru de facut - sa sparg clepsidra(la figurat) si sa arat de ce sunt eu cu adevarat in stare.nu mai exista cale de intoarcere.esti prins intre pereti de beton, ei se apropie si, si , si....o sa te striveasca:).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu